Proba de presiune la țevile de apă: cum se face corect

Proba de presiune este verificarea în care instalația de apă este umplută și ținută sub presiune, ca să se vadă dacă țevile și îmbinările rețin apa. Se face după montajul țevilor și înainte să le acoperi cu tencuială, cu șapă sau cu gresie. Costă puțin timp, dar îți poate economisi spargerea unui perete întreg peste câteva luni.

În articol vezi cum se desfășoară proba, ce valori se folosesc, la ce te uiți în timpul ei și cum consemnezi rezultatul. Proba se execută de instalatorul autorizat, iar tu ai rolul de a o cere și de a o urmări.

De ce se face proba înainte de acoperirea țevilor

O scurgere mică ascunsă în perete poate umezi zidăria luni de zile fără să se vadă. Apare întâi mirosul, apoi pata pe tavanul vecinului sau mucegaiul pe peretele tău. Proba prinde problema când repararea înseamnă doar refacerea unei îmbinări, nu desfacerea gresiei.

Se face la:

• instalația de apă rece și caldă nou montată;
• zonele refăcute parțial, după intervenții pe colțuri sau pe ramuri;
• instalațiile de încălzire în pardoseală, înainte de turnarea șapei, vezi Încălzirea în pardoseală la renovare: ce presupune tehnic;
• orice ramificație care urmează să fie încastrată.

Proba este un pas care se trece în lista de lucrări, între montajul țevilor și închiderea traseelor, așa cum arată ordinea din Ordinea lucrărilor la renovare: ce se face întâi și de ce. Dacă nu o găsești în deviz, cere să fie adăugată.

Ce pregătești înainte de probă

Înainte să dai presiune, instalația trebuie finalizată și pregătită. Pașii de pregătire sunt simpli, dar contează.

1. Toate îmbinările sunt făcute, iar îmbinările lipite sau sudate sunt răcite complet.
2. Capetele libere sunt închise cu dopuri sau cu robinete închise.
3. Aerul este scos din instalație, deschizând un robinet de la cel mai înalt punct în timp ce umpli.
4. Aparatele sensibile (boiler, vas de expansiune, baterii) sunt izolate sau încă nemontate, pentru ca presiunea de probă să nu le afecteze.
5. Un manometru este montat pe instalație, cu scara potrivită pentru presiunea de probă.

Dacă instalația folosește țevi de polipropilenă sudate, așteaptă timpul de răcire indicat de producător înainte de probă. Despre materiale și îmbinări poți citi în Țevile pentru apă: PPR, PEX sau multistrat, comparație tehnică.

Cum se desfășoară proba, pas cu pas

Proba constă în umplerea instalației cu apă, creșterea presiunii peste cea de lucru și urmărirea ei un timp. Valorile exacte depind de material și de recomandarea producătorului, dar principiul este același.

Ca ordin de mărime, în locuințe se lucrează cu o presiune de probă de aproximativ 1,5 ori presiunea de lucru, de multe ori în jur de 6–10 bar, ținută cel puțin o oră. Instalatorul stabilește valoarea după tipul de țeavă și după fișa producătorului, nu după ghicit.

Atenție: Nu face proba cu aer comprimat la presiuni mari într-o instalație de locuință, dacă nu ai echipament adecvat. Aerul comprimat stochează energie, iar o îmbinare care cedează poate provoca rănirea.

Cum citești manometrul și ce înseamnă scăderea presiunii

Dacă acul manometrului stă pe loc tot intervalul de probă, instalația este etanșă. O scădere lentă și continuă arată o pierdere, iar o scădere inițială mică, apoi stabilizare, poate fi doar efect al răcirii apei sau al reașezării țevii.

Interpretare practică:

• Presiune constantă: etanș, proba reușită.
• Scădere mică la început, apoi stabil: reașezarea materialelor sau diferență de temperatură; repetă o dată pentru siguranță.
• Scădere continuă: pierdere; verifică îmbinările una câte una.
• Creștere în timp: apa se încălzește în țeavă (de exemplu lângă o sursă de căldură) și se dilată; nu e defect, dar notează.

Un manometru cu cadran mare, în trepte fine, îți permite să observi diferențe mici. Dacă folosești și unul de control, poți compara valorile. Pentru presiuni normale de funcționare, citește și Presiunea apei în casă: reductor, filtre și zgomot în țevi.

Cum găsești o pierdere

Când presiunea scade, caută sursa sistematic, începând cu îmbinările mecanice și continuând cu cele sudate. Cele mai frecvente locuri sunt filetele, fitingurile și racordurile la robinete.

Pași:

1. Parcurge vizual toate îmbinările, cu o lanternă și cu o hârtie uscată pe care vezi ușor umezeala.
2. Izolează secțiuni, închizând robinetele de ramură, pentru a delimita zona cu pierdere. Robinetele de care ai nevoie sunt cele din Robinetele de închidere: unde le montezi la renovare.
3. Strânge sau reface îmbinarea suspectă.
4. Repetă proba pe zona reparată.

La îmbinările filetate, o garnitură lipsă sau o bandă de etanșare prost înfășurată e cauza clasică. La țevile din PPR, o sudură făcută prea rece sau prea scurt poate ceda.

Ce documentezi după probă

Rezultatul probei se notează, ca să existe o dovadă pentru recepție și pentru eventuale reclamații. Nu are rost să fie o hârtie complicată, ci un proces-verbal simplu.

Include:

• data și ora probei;
• presiunea de probă și durata;
• zonele verificate;
• semnătura instalatorului și, dacă vrei, a ta;
• una sau două fotografii cu manometrul la început și la sfârșit.

Păstrează documentul împreună cu planul traseelor. La recepția lucrărilor, aceste hârtii se adaugă la listele din Recepția lucrărilor de renovare: lista completă de verificare. Pentru schema generală a lucrărilor de instalații, vezi Instalațiile la renovare: apă, curent și încălzire, pe etape.