Gletuirea pereților: straturi, șlefuire și greșeli frecvente

Gletuirea înseamnă aplicarea unui strat foarte subțire de pastă de finisaj pe pereți și tavane, ca suprafața să devină netedă și uniformă înainte de vopsea. Se face în două sau trei straturi subțiri, fiecare uscat și, după caz, șlefuit înainte de următorul, iar gletul nu corectează denivelări mari: acelea se rezolvă în tencuială sau cu gips-carton.

Gletul este stratul cel mai vizibil al unui perete, chiar dacă are doar unul–trei milimetri. Orice val, zgârietură sau margine lăsată de fierul de glet se vede după vopsire, mai ales seara, când lumina vine din lateral. Mai jos găsești tipurile de glet, pregătirea, pașii de aplicare, șlefuirea și defectele frecvente, cu ce le provoacă. Pentru succesiunea completă a straturilor, vezi ghidul pentru pereți și tavane.

Ce este gletul și ce tipuri există

Gletul este un material de finisaj cu granulație foarte fină, aplicat în straturi subțiri pentru a netezi o suprafață deja plană. Se vinde fie ca praf, pe care îl amesteci cu apă, fie ca pastă gata preparată, iar alegerea depinde de suport, de cameră și de experiența celui care aplică.

Multe echipe combină un glet de ipsos pentru primele straturi cu un glet polimeric fin pentru ultimul. Combinația funcționează dacă produsele sunt compatibile și fiecare strat este uscat.

Pregătirea suportului

Gletul se aplică pe un suport uscat, stabil, curat și amorsat; dacă oricare dintre aceste condiții lipsește, problemele apar indiferent de cât de bine e întins materialul. Pregătirea începe cu o verificare simplă.

1. Uscarea: tencuiala nouă trebuie să fie complet uscată. Detaliile despre timpi sunt în articolul despre tencuieli.
2. Planeitatea: verifică peretele cu un dreptar de 2 m. Golurile de peste câțiva milimetri se umplu local, cu tencuială sau cu glet de umplere, în straturi separate.
3. Curățarea: îndepărtează praful, resturile de mortar și vopseaua veche care nu aderă.
4. Amorsa: suportul se amorsează ca absorbția să fie uniformă și gletul să nu se usuce prea repede. Tipul potrivit e descris în articolul despre amorsă.
5. Colțarele: pe muchiile ieșinde se montează colțare, fixate în glet sau în adeziv.

Când folosești plasă de armare

Plasa fină din fibră de sticlă pentru glet se înglobează în primul strat acolo unde suportul poate fisura: pe tencuieli vechi cu fisuri capilare în rețea, la îmbinarea dintre materiale diferite, peste șlițuri închise și pe tavanele cu rosturi între panouri. Plasa se întinde fără cute și se acoperă complet, ca să nu se vadă prin straturile următoare.

Atenție: Plasa nu rezolvă fisurile structurale sau active. Înainte să le acoperi, află ce le provoacă, conform ghidului despre fisurile în pereți.

Pe gips-carton

Pe gips-carton, gletul vine după tratarea rosturilor cu bandă și masă de șpaclu. Nivelul de finisare dorit (de la gletuire doar pe rosturi până la gletuire integrală) se stabilește din start, conform explicațiilor din ghidul despre pereții din gips-carton.

Uneltele de care ai nevoie

O gletuire bună cere puține unelte, dar curate și potrivite. Resturile întărite de material din găleată sau de pe fierul de glet accelerează priza amestecului nou și lasă zgârieturi.

• Fierul de glet (gletiera) din inox, lat, pentru întinderea pe suprafețe mari;
• șpacluri de diferite lățimi pentru colțuri, margini și încărcare;
• mixer electric cu paletă și găleți curate;
• dreptar de aluminiu pentru verificare;
• șlefuitor manual cu suport sau șlefuitor cu braț telescopic, ideal conectat la aspirator;
• lanternă sau lampă de lucru pentru lumină razantă;
• protecție: mască de praf cu filtrare bună, ochelari, folie pentru pardoseli și ferestre.

Aplicarea în straturi, pas cu pas

Gletul se aplică în straturi subțiri, fiecare cu un rol diferit: primul umple, al doilea uniformizează, al treilea finisează. Grosimea totală rămâne de obicei între 1 și 3 mm; dacă ai nevoie de mai mult, problema e în stratul de dedesubt.

Pașii de lucru

1. Prepară materialul conform fișei: torni praful în apă, nu invers, amesteci până dispar cocoloașele și lași câteva minute de maturare, dacă producătorul o cere.
2. Prepară cantități mici, pe care le poți folosi înainte de priză. Gletul de ipsos care a început să se întărească nu se mai „înviorează” cu apă.
3. Încarcă fierul cu ajutorul șpaclului și întinde materialul în benzi, ținând fierul ușor înclinat.
4. Netezește cu fierul aproape culcat, cu presiune constantă, până la grosimea minimă.
5. Lucrează pe suprafețe pe care le poți termina înainte să se usuce marginile, ca să eviți suprapuneri vizibile.
6. Colțurile interioare se fac pe rând: întâi un perete, după uscare celălalt, sau cu un șpaclu de colț.
7. Lasă stratul să se usuce complet. Un glet uscat are culoare uniformă; zonele mai închise sunt încă umede.
8. Răzuiește ușor sau șlefuiește urmele și picăturile înainte de stratul următor.

Sfat: Aplică straturile succesive pe direcții perpendiculare, de exemplu primul orizontal și al doilea vertical. Fiecare strat corectează astfel urmele celui anterior, în loc să le adâncească.

Șlefuirea și controlul cu lumină razantă

Șlefuirea îndepărtează urmele de fier și asperitățile, iar granulația hârtiei abrazive scade de la un strat la altul: aspră la straturile de umplere, fină la finisaj. O granulație prea aspră pe ultimul strat lasă zgârieturi pe care vopseaua le scoate în evidență.

Cum șlefuiești corect

• folosește un suport rigid sau un șlefuitor cu talpă largă, nu doar hârtia în mână, care urmărește denivelările;
• nu insista pe colțuri, muchii și rosturi de gips-carton, unde materialul e subțire și poți ajunge la carton sau la tencuială;
• controlează permanent cu lanterna ținută aproape de perete, paralel cu suprafața;
• marchează cu creionul zonele de corectat și aplică local glet, apoi șlefuiește din nou după uscare.

Praful

Praful de glet este foarte fin și ajunge în toată casa. Închide ușile camerelor, acoperă golurile cu folie, folosește un șlefuitor conectat la aspirator și poartă mască de praf. După șlefuire, aspiră pereții și pardoseala și șterge suprafața cu o perie moale. Praful rămas pe perete scade aderența amorsei și a vopselei.

Ce urmează după glet

După gletul șlefuit și desprăfuit urmează amorsa de finisaj și, după uscarea ei, vopseaua. Amorsa uniformizează absorbția dintre zonele cu glet mai gros, mai subțire sau reparate local; fără ea, vopseaua iese cu pete mate și lucioase. Tehnica de vopsire, condițiile și numărul de straturi sunt în ghidul de zugrăvit după renovare.

Dacă pe perete urmează faianță, gletul nu este necesar; adezivul se aplică pe tencuiala amorsată. Pentru pereții de baie, vezi ghidul de montaj al faianței.

Defecte frecvente și cauzele lor

Aproape toate defectele de glet au o cauză clară: suport nepregătit, strat prea gros, uscare insuficientă sau șlefuire greșită. Tabelul te ajută să le recunoști și să știi ce să ceri echipei.

Aceste defecte se discută cel mai ușor înainte de vopsire. Verifică pereții gletuiți împreună cu echipa, cu lanterna, și notează zonele de corectat, la fel cum vei face la recepția lucrărilor.

Greșeli frecvente

Pe lângă defectele de mai sus, câteva greșeli de organizare se repetă la multe renovări:

• gletuirea înainte ca instalațiile să fie terminate, urmată de șlițuri și reparații vizibile;
• „îndreptarea” pereților cu glet de 5–10 mm;
• amestecarea gletului în găleți cu resturi vechi, care grăbesc priza;
• lucrul pe frig sau cu ferestrele închise, cu uscare foarte lentă;
• lipsa amorsei între glet și vopsea.

Pentru momentul corect al gletuirii în succesiunea lucrărilor, vezi ordinea lucrărilor la renovare.

Ultimele recomandări

Gletul bun este subțire, aplicat în straturi, pe un suport uscat și amorsat, și șlefuit cu granulații tot mai fine sub control permanent cu lumină razantă. El netezește, dar nu îndreaptă: denivelările se corectează în stratul de dedesubt. Cu amorsă după glet și cu desprăfuire atentă, vopseaua va arăta uniform și va adera bine.

De reținut:

• două–trei straturi subțiri, 1–3 mm în total;
• plasă de armare pe tencuieli fisurate și la îmbinări de materiale;
• fiecare strat complet uscat înainte de următorul;
• șlefuire de la aproximativ P120 la P180–P240, cu suport rigid;
• control cu lanterna și amorsă înainte de vopsea.