Scurgerile băii funcționează corect când îndeplinesc trei condiții: pantă continuă spre coloană, diametre potrivite fiecărui obiect sanitar și sifoane care păstrează apa ca barieră împotriva mirosului. Spre deosebire de țevile de apă, care lucrează sub presiune, canalizarea interioară curge liber, prin gravitație. Orice porțiune fără pantă, orice cot prea strâns sau orice diametru prea mic devine, în timp, un loc unde se adună depuneri.
La renovare, scurgerile se decid înainte de șapă și de hidroizolație, pentru că pantele și înălțimea sifoanelor stabilesc cât de mult se ridică pardoseala. Ghidul de mai jos explică regulile de bază, ca să poți verifica lucrarea instalatorului înainte să fie acoperită de gresie.
Cum funcționează canalizarea interioară a băii
Canalizarea interioară este rețeaua de țevi care duce apa uzată de la obiectele sanitare la coloana blocului sau la racordul casei, exclusiv prin cădere liberă. Fiecare obiect sanitar are un sifon, din sifon pleacă un racord, racordurile se adună într-un colector orizontal, iar colectorul intră în coloana verticală.
Elementele principale sunt:
- sifonul: piesa curbată care păstrează permanent un dop de apă (garda hidraulică) și oprește gazele din canalizare;
- racordul: țeava scurtă dintre sifon și colector;
- colectorul orizontal: țeava care adună mai multe racorduri, cu pantă spre coloană;
- coloana: țeava verticală comună, aerisită deasupra acoperișului;
- piesele de curățire: capace prin care se poate desfunda traseul.
În interior se folosesc de obicei țevi din polipropilenă, gri, îmbinate cu mufă și garnitură de cauciuc. Țevile portocalii din PVC sunt destinate canalizării exterioare, îngropate în pământ. Locul acestor lucrări în ansamblul instalațiilor este descris în Instalațiile la renovare: apă, curent și încălzire, pe etape.
Diametrele potrivite pentru fiecare obiect sanitar
Diametrul se alege după debitul de apă al obiectului și după tipul de apă uzată: vasul de toaletă are nevoie de țeavă mare, lavoarul de una mică. Valorile din tabel sunt cele folosite frecvent în locuințe; proiectul sau instalatorul le pot ajusta după situația concretă.
| Obiect sanitar | Diametru uzual al racordului | Observații |
|---|---|---|
| Lavoar | 32–40 mm | 40 mm dacă traseul e mai lung |
| Bideu | 32–40 mm | ca lavoarul |
| Cadă | 40–50 mm | debit mare la golire |
| Duș cu cădiță | 40–50 mm | după sifonul cădiței |
| Duș fără cădiță (walk-in) | 50 mm | după debitul sifonului sau al rigolei |
| Mașina de spălat | 40–50 mm | cu sifon sau racord dedicat |
| Vas de toaletă | 110 mm | cât mai aproape de coloană |
| Colector pentru mai multe obiecte | 50 mm sau mai mult | crește în sensul curgerii, nu scade |
Regula diametrelor în sensul curgerii
Diametrul nu scade niciodată în sensul curgerii. Dacă lavoarul și cada se adună într-un colector, acesta are cel puțin diametrul celei mai mari țevi care intră în el. O reducție pe traseu creează un punct de strangulare unde se opresc firele de păr și resturile de săpun.
Pantele: cât, unde și de ce
Panta este diferența de nivel pe metru de țeavă, exprimată în procente sau în centimetri pe metru, și este singura forță care mișcă apa în canalizare. Pentru țevile mici din baie, panta uzuală este de 2–3 cm pe metru (2–3%); pentru țeava de 110 mm a vasului de toaletă se folosesc pante mai mici, de regulă 1–2 cm pe metru.
| Țeavă | Pantă uzuală | Ce se întâmplă dacă e greșită |
|---|---|---|
| 32–50 mm | 2–3 cm/m | sub 1 cm/m apa stagnează, apar depuneri |
| 110 mm | 1–2 cm/m | pantă prea mare separă apa de solide, care rămân în țeavă |
| Contrapantă (pantă inversă) | interzisă | apa stă permanent, apar mirosuri și înfundări |
De ce panta prea mare nu e mai bună
La țeava vasului de toaletă, o pantă exagerată face ca apa să curgă înainte, iar solidele să rămână în urmă, fără apă care să le împingă. La țevile mici, o pantă foarte mare pe porțiuni scurte nu e o problemă, dar consumă înălțime în pardoseală, iar înălțimea e de obicei resursa cea mai limitată la renovarea unei băi de bloc.
Sfat: Cere instalatorului să verifice panta cu nivela pe fiecare tronson și să marcheze cu markerul pe țeavă valoarea măsurată. Fotografiază apoi traseul cu nivela pusă pe el; e cea mai simplă dovadă că pantele au fost respectate.
Sifoanele și garda hidraulică
Sifonul este piesa care oprește mirosul de canalizare, păstrând permanent un strat de apă numit gardă hidraulică. Când garda se golește, gazele din coloană urcă în baie; de aceea fiecare obiect sanitar are sifon, iar sifoanele de pardoseală care nu sunt folosite des se umplu periodic cu apă.
Tipurile de sifon din baie
- sifonul lavoarului: sub chiuvetă, vizibil sau încastrat în perete;
- sifonul căzii: cu preaplin, adică orificiul de sus care împiedică revărsarea;
- sifonul de pardoseală: punctual, pentru dușurile fără cădiță sau ca siguranță în caz de inundație;
- rigola liniară: o scurgere lungă și îngustă, montată lângă perete sau la marginea zonei de duș;
- sifonul pentru mașina de spălat: cu racord pentru furtunul de evacuare, uneori combinat cu robinetul de alimentare.
Golirea gărzii prin sifonare
Pe trasee lungi, apa care curge pe țeavă poate „trage” după ea apa din sifoanele vecine, fenomen numit sifonare. Rezultatul este mirosul care apare intermitent, după ce golești cada. Soluțiile se stabilesc de instalator: trasee mai scurte, diametre corecte sau o supapă de aerisire care lasă aerul să intre în sistem fără să lase mirosul să iasă.
Dușul fără cădiță: înălțime, sifon și pantă
Dușul fără cădiță, numit și walk-in, are nevoie de cea mai atentă planificare, pentru că sifonul sau rigola trebuie să intre sub pardoseală, iar pardoseala trebuie să aibă pantă spre ea. În blocuri, placa de beton nu se taie pentru a îngropa sifonul, deci înălțimea necesară se obține din grosimea straturilor de deasupra plăcii.
Ce îți trebuie, concret
- Un sifon sau o rigolă cu înălțime de montaj cunoscută, citită din fișa tehnică; există modele cu înălțime redusă, gândite pentru renovări.
- Debitul sifonului, exprimat în litri pe secundă, potrivit cu debitul capului de duș; un cap de duș mare cu un sifon slab duce la apă care stă pe gresie.
- Pantă în pardoseală spre scurgere, realizată din șapă, de regulă 1–2%, astfel încât apa să nu iasă din zona dușului.
- Pantă în țeava de evacuare spre coloană, pe lângă cea a pardoselii.
- Hidroizolație continuă, legată etanș de flanșa sifonului sau a rigolei.
| Variantă de scurgere | Avantaj | Ce cere |
|---|---|---|
| Sifon punctual în centru | simplu, ieftin | pante în patru direcții, tăieturi diagonale în gresie |
| Rigolă liniară lângă perete | pantă într-o singură direcție, plăci mari | aliniere precisă cu peretele |
| Rigolă în perete | pardoseală curată, fără grătar vizibil | detaliu de hidroizolație mai complex |
Rigola liniară permite folosirea plăcilor de gresie mari, pentru că pardoseala se înclină într-un singur plan; montajul lor e explicat în Montajul gresiei: pregătire, adeziv, rosturi și plăci mari. Dacă pardoseala existentă e strâmbă și trebuie reconstruită pentru pante, vezi Pardoseala veche denivelată: soluții înainte de finisaj.
Important: Flanșa sifonului sau a rigolei se leagă de hidroizolație cu manșetă sau bandă dedicată, compatibilă cu produsul de hidroizolație. Această legătură este punctul cel mai expus la infiltrații într-o baie; detaliile sunt în Hidroizolația băii: unde se aplică și cum se verifică.
Vasul de toaletă și coloana
Vasul de toaletă se leagă la țeava de 110 mm și trebuie să stea cât mai aproape de coloană, cu un traseu scurt și cu pantă constantă. Mutarea lui în celălalt capăt al băii este una dintre cele mai frecvente dorințe la renovare și una dintre cele mai dificile, pentru că o țeavă de 110 mm, cu pantă, are nevoie de mult spațiu sub pardoseală sau în perete.
Soluțiile uzuale pentru vasul mutat:
- ridicarea pardoselii în zona traseului, dacă înălțimea camerei și pragul ușii permit;
- perete fals de instalații (placare pe structură metalică), care ascunde țeava de-a lungul peretelui, cu pantă;
- vas suspendat cu rezervor încastrat, care lasă loc traseului în spatele placării;
- stație de pompare cu tocător, pentru cazurile în care gravitația nu ajunge; produce zgomot, cere alimentare electrică și întreținere, iar montajul se face după instrucțiunile producătorului.
Racordul la coloană
Racordurile intră în coloană prin ramificații, adică piese în formă de Y, nu prin teuri la 90 de grade pe traseul orizontal. Schimbările de direcție se fac cu două coturi de 45 de grade, nu cu un cot de 90, ca să nu se adune depuneri. Coloana de fontă din blocurile vechi este proprietate comună; înlocuirea porțiunii din apartament se face cu acordul asociației și, ideal, coordonat cu vecinii; ce aprobări îți trebuie afli în Renovarea în bloc: când ai nevoie de autorizație și acorduri.
Atenție: Nu tăia placa de beton a blocului ca să îngropi țevile. Planșeul este element de rezistență; orice intervenție asupra lui se face doar cu expertiză tehnică și cu proiect.
Proba de etanșeitate și curgere
Scurgerile se probează înainte de șapă și de închiderea pereților, cu apă. Proba arată două lucruri: că îmbinările nu curg și că apa ajunge la coloană fără să stagneze.
- Se astupă temporar capetele libere, unde e cazul.
- Se toarnă apă în cantitate mare prin fiecare punct de scurgere, inclusiv în sifonul de pardoseală.
- Se urmăresc toate îmbinările vizibile, cu o lanternă.
- Se verifică faptul că apa nu urcă în sifoanele vecine.
- Se fotografiază traseul, cu nivela pe el, înainte de acoperire.
Odată trecută proba, se poate turna șapa, după cum explică Șapa autonivelantă vs. șapa clasică: diferențe și uscare, și se poate aplica hidroizolația. Proba se repetă la final, cu obiectele sanitare montate, ca parte a recepției.
Greșeli frecvente la scurgerile băii
Cele mai multe probleme de canalizare apar după câteva luni, când depunerile se adună în punctele slabe. Iată ce să urmărești înainte de închiderea pardoselii:
- contrapante sau porțiuni orizontale fără pantă;
- coturi de 90 de grade pe traseul orizontal;
- reducții de diametru în sensul curgerii;
- garnituri lipsă sau răsucite la mufe;
- sifon de duș ales după aspect, fără verificarea debitului;
- țevi de apă caldă de la mașina de spălat legate la țevi neadecvate pentru temperatură;
- lipsa unei piese de curățire pe traseele lungi;
- țevi prinse rigid în beton, fără loc de dilatare.
Și alte instalații au nevoie de scurgere spre canalizare: scurgerea de condens a aerului condiționat și cea a centralei în condensare. Le poți lega, prin sifon, la canalizarea băii sau a bucătăriei, dacă le planifici odată cu scurgerile; detalii în Aerul condiționat: ce pregătești la renovare pentru montaj și Centrala termică la renovare: mutare și reguli de siguranță.
Ce iei cu tine din acest ghid
Scurgerile băii nu se văd după renovare, dar se simt imediat când sunt greșite: apă care stă în duș, mirosuri sau înfundări repetate. Regulile sunt puține și clare: pantă continuă, diametre care cresc în sensul curgerii, sifoane cu gardă hidraulică, coturi line și probă cu apă înainte de închidere. Dușul walk-in și mutarea vasului de toaletă cer cea mai multă planificare, pentru că depind de înălțimea disponibilă sub pardoseală.
De reținut:
- 2–3 cm pe metru pentru țevile mici, 1–2 cm pe metru pentru 110 mm;
- diametrul nu scade niciodată în sensul curgerii;
- sifonul de duș se alege după înălțimea de montaj și după debit;
- vasul de toaletă stă cât mai aproape de coloană;
- proba cu apă și fotografiile se fac înainte de șapă și de hidroizolație.
Întrebări frecvente
De ce miroase a canalizare în baie după renovare?
Cel mai des, garda hidraulică a unui sifon s-a golit, fie prin evaporare la un sifon de pardoseală nefolosit, fie prin sifonare pe un traseu lung. Mai rar, cauza este o îmbinare neetanșă sau o garnitură lipsă.
Câtă înălțime îmi trebuie pentru un duș walk-in?
Depinde de înălțimea de montaj a sifonului sau a rigolei, de lungimea traseului până la coloană și de straturile de pardoseală. Citește fișa tehnică a sifonului ales și cere instalatorului un calcul pe traseul concret, înainte de a cumpăra gresia.
Pot muta vasul de toaletă în alt loc din baie?
Se poate, dacă există înălțime suficientă pentru țeava de 110 mm cu pantă sau dacă folosești un perete fals de instalații. Când gravitația nu ajunge, varianta rămasă este stația de pompare cu tocător.
Ce diametru are scurgerea mașinii de spălat?
De obicei 40–50 mm, cu sifon sau cu racord dedicat pentru furtunul de evacuare. Racordul se face la o înălțime care împiedică apa uzată să se întoarcă în mașină.
Este nevoie de sifon de pardoseală dacă am cadă?
Nu este obligatoriu, dar mulți îl aleg ca siguranță în caz de scurgere accidentală. Dacă îl montezi, umple-l periodic cu apă, ca garda hidraulică să nu se evapore.
