Pereții despărțitori din BCA sau cărămidă se aleg după greutatea pe care o suportă planșeul, după nivelul de zgomot dorit și după cât de multă umezeală vezi în încăpere. BCA-ul (betonul celular autoclavizat) este ușor și rapid de zidit, cărămida este mai grea, dar izolează mai bine fonic, iar gips-cartonul este soluția cu cea mai mică încărcare.
Dacă muți sau construiești un perete într-un apartament, nu e doar o alegere de material: e o intervenție care poate afecta structura, instalațiile și acordurile cerute în bloc. Mai jos compari materialele, vezi grosimile uzuale, cum se leagă peretele de structura existentă și ce detalii trebuie respectate. Pentru varianta uscată, vezi pereții din gips-carton.
Ce înseamnă un perete despărțitor?
Un perete despărțitor (de compartimentare) desparte încăperile, dar nu preia sarcini de la clădire, spre deosebire de pereții structurali. Poate fi demolat sau mutat, dar abia după ce știi sigur ce rol are.
Dacă ai dubii, nu lovi peretele și nu îl demola: cere un verificator sau un inginer de structuri. În bloc, anumite modificări cer acord și proceduri; vezi când ai nevoie de autorizație la renovarea în bloc. Dacă urmează demolarea unui perete vechi, citește și ghidul despre demolare.
BCA sau cărămidă: ce diferențe sunt?
BCA are densitate mică, se taie cu fierăstrăul de mână și se zidește cu adeziv în strat subțire, iar cărămida (plină sau cu goluri) este mai grea și se zidește cu mortar. Pentru un perete despărțitor într-un apartament, greutatea contează cel mai mult.
| Criteriu | BCA | Cărămidă cu goluri | Gips-carton |
|---|---|---|---|
| Greutate | mică | medie spre mare | foarte mică |
| Viteza lucrării | mare | medie | mare |
| Izolare fonică | medie | bună | bună, cu vată în structură |
| Rezistența la apă | slabă dacă rămâne udă | bună | bună doar la plăci hidrofuge |
| Fixarea corpurilor grele | cu dibluri speciale | ușoară | cu dibluri sau întăriri |
| Umezeala la lucru | medie | mare | mică |
BCA absoarbe apă și o cedează încet, deci peretele zidit trebuie protejat în timpul lucrului și nu se așază în zone ude fără tencuială hidrofugă. Cărămida cu goluri are un comportament mai stabil, dar cântărește mai mult pe metru pătrat.
Grosimi uzuale
Pereții despărțitori se fac de obicei din BCA de 7,5 sau 10 cm și din cărămidă de 7,5 sau 12,5 cm, cu tencuială pe ambele fețe. Diferența apare la zgomot: un perete subțire lasă să treacă vocile, așa că între dormitoare merită grosimea mai mare sau un strat suplimentar de izolație fonică.
Cum se leagă peretele despărțitor de structură?
Peretele se leagă de pereții și planșeele existente prin ancore metalice, iar la tavan se lasă un rost elastic, care permite mici mișcări ale planșeului fără să crape peretele. Fără această legătură, peretele fisurează la îmbinări în câteva luni.
- Trasează peretele pe pardoseală și pe tavan, cu nivela laser și cordelă.
- Pune primul rând pe o hidroizolație (folie sau bitum), ca să nu urce umezeala din șapă.
- Zidește rândurile cu rosturile decalate, folosind adezivul sau mortarul recomandat pentru materialul ales.
- Fixează ancore (conectori) la fiecare 2–3 rânduri în pereții laterali.
- Lasă 1–2 cm sub planșeu și umple cu spumă poliuretanică sau material elastic, nu cu mortar rigid.
Golul ușii și buiandrugul
Deasupra golului pentru ușă se montează un buiandrug: o grindă prefabricată sau un profil care preia greutatea zidăriei de deasupra. Fără el, peretele fisurează diagonal din colțurile ușii. Dimensiunile golului se stabilesc după toc și după tipul ușii; pentru alegerea și montajul tocului vezi ușile interioare cu toc reglabil.
Cum tratezi instalațiile și finisajele?
Instalațiile se trec prin pereți după zidire, prin șliț (canal) tăiat cu freza, nu prin spargere. Șlițurile prea adânci slăbesc peretele subțire, deci planifică traseele cu electricianul și cu instalatorul înainte de zidire. Pentru circuitele de lumină și prize, ține cont de amplasarea prizelor și întrerupătoarelor.
După zidire, peretele se tencuiește pe ambele fețe, se lasă să se usuce, apoi se amorsează, se gletuiește și se vopsește. BCA-ul cere amorsă specială, pentru că absoarbe repede apa din glet; vezi rolul amorsei. La îmbinarea dintre zidărie și un perete vechi, aplică plasă de armare în tencuială, ca să nu apară crăpătura de colț.
Atenție: înainte să zidești un perete nou, verifică limita de greutate a planșeului și grosimea șapei. În blocurile vechi, un perete de cărămidă plină poate depăși ce a fost calculat; în caz de dubiu, alege BCA sau gips-carton.
Când alegi gips-carton în loc de zidărie?
Alegi gips-carton când vrei o lucrare rapidă, curată și ușoară, sau când planșeul nu suportă greutate. Zidăria rămâne preferabilă pentru pereți care trebuie să țină corpuri grele (boilere, dulapuri înalte) sau pentru izolare fonică mare la costuri previzibile.
În practică, mulți combină soluțiile: zidărie între camere, gips-carton pentru ghene și nișe. Decizia ține și de buget; detaliile pentru a-l estima corect sunt în devizul de renovare.
Întrebări frecvente
Pot zidi BCA într-un apartament la etaj?
De obicei da, cu grosimi mici (7,5 sau 10 cm) și cu verificarea greutății. Pentru siguranță, cere părerea unui inginer dacă planșeul este vechi.
Ce grosime aleg pentru un perete între dormitor și living?
10 cm la BCA sau 12,5 cm la cărămidă oferă o izolare fonică mai bună decât variantele subțiri. Pentru liniște deplină se adaugă izolație fonică și tencuială pe ambele fețe.
De ce fisurează peretele la îmbinarea cu tavanul?
Planșeul se mișcă ușor, iar un perete legat rigid de el crapă. Rostul elastic sub planșeu și banda de armare rezolvă problema.
Se pot agăța dulapuri grele pe BCA?
Da, cu dibluri destinate betonului celular și, la greutăți mari, cu fixări prin perete sau cu structuri de întărire. Detaliile sunt în articolul despre dibluri.
Am nevoie de acord pentru un perete nou în bloc?
Depinde dacă lucrarea afectează structura, instalațiile comune sau fațada. Verifică la asociație și la primărie înainte de a începe.
